La Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinta!

• UPDATE 27.11.2011 - Cristina de la Asociatia Bubulina mi-a trimis un sms in legatura cu micuta Ana-Maria : ” Ana-Maria Osca a fost externata ieri de la Genova. Toate analizele au confirmat ca fetita nu este recazuta. Revine la control peste trei luni.”

Asadar, nu putem decat sa va multumim celor care v-ati rugat pentru micuta Ana-Maria sau care ati ajutat in vreun fel aceasta familie. Si Ii multumim lui Dumnezeu pentru aceasta veste minunata! Doamne ajuta!

Despre Ana-Maria Osca am scris aici  in decembrie 2010 si aici in martie 2011. Am cunoscut-o personal si va asigur ca este o dulceata de copil, care trece peste problemele cauzate de boala cu zambetul pe buze.

Va reamintesc ca la numai 2 ani a fost diagnosticata cu o tumora suprarenala, localizata intre rinichi si ficat fara a se sti cauza pentru care a aparut. A fost operata si a urmat cure de citostatice indicate de medicii de la Institutul Oncologic Al.Trestioreanu.

Scriam atunci, in martie, cu speranta in suflet:

“La ultima vizita la spital, am fost impreuna cu Cristina si Gabriele - doi oameni minunati, fondatori ai Asociatiei Bubulina din Italia. In curand vor infiinta si in Romania o asociatie cu acelasi nume. Ambele asociatii, in amintirea micutei Marina Denisa (zisa Bubulina), vor ajuta copilasii bolnavi de cancer sau leucemie. In cazul in care Ana-Maria va necesita un tratament si eventual transplant intr-o clinica din strainatate, Cristina si Gabriele o vor ajuta, indicandu-i o clinica specializata in boala micutei, insotind-o pana acolo si pregatind documentatia necesara.

Dar, sa speram ca rezultatul analizei de la Viena va indica faptul ca micuta Ana-Maria e complet vindecata, neexistand riscul recaderii si necesitatea unui transplant.”

Acum, din pacate, trebuie sa va spun ca boala a revenit, iar Cristina si Gabriele au ajutat-o sa ajunga in Italia, la o clinica din Genova, acolo unde a fost operat si tratat si Cosmin Danila.

La aceasta clinica va trebui sa refaca analizele efectuate in Romania, prin care i-a fost confirmata recidiva bolii, apoi, daca se dovedeste ca intr-adevar are o recadere, va fi nevoita sa suporte din nou tratamente cu citostatice si un transplant.

Din pacate, situatia financiara a familiei este modesta, asadar orice ajutor din partea celor ce citesc acest apel este binevenit. Donatii se pot face in conturile:

RON : RO 63 CECE DJ 1208 RON 0983949 - deschis la CEC CRAIOVA pe numele OSCA FLORENTINA

sau

EURO : RO 18 BRDE 170 SV 8054 2871 700 - deschis la BRD CRAIOVA pe numele OSCA FLORENTINA

Pentru informatii suplimentare, o puteti contacta pe Florentina, mama Anei-Maria, la numarul de telefon:

0786.765.544

Pe langa rugamintea de a ajuta material aceasta familie, o am si pe aceea de a va ruga pentru Ana-Maria.

Astazi am primit un mesaj pe e-mail de la o prietena foarte credincioasa. Il voi reda integral, cu speranta ca va folosi si altor persoane:

Mi-am luat cartea cu viata acestui Sfant. Este deosebit.”

Slava lui Dumnezeu pentru toate! Ii multumesc mult prietenei mele ca mi-a impartasit aceasta intamplare minunata din viata ei!

Sfantul Luca al Crimeei (1877 - 1961) este un sfant al veacului nostru, fiind mai intai medic al trupului (chirurg), iar mai apoi medic si al sufletelor (arhiepiscop). Intreaga lui viata se poate rezuma in cateva din cuvintele sale: “Am iubit patimirea, fiindca minunat curateste sufletul.”

Numit adesea drept doctor “fara-de-arginti”, Sfantul Luca al Crimeei a fost un ierarh marturisitor ce a patimit mult pentru dragostea si credinta lui in Hristos in temnitele comuniste. Nascut intr-o familie princiara, sfantul a fost un bun chirurg si profesor universitar, iar in cele din urma, unul dintre marii predicatori ai secolului nostru.

In plina teroare bolsevica, un chirurg de exceptie refuza sa opereze fara icoana Maicii Domnului pe peretele salii. Episcopul chirurg Luca Voino-Iasenetki, marturisitor al credintei in Hristos si titan al stiintei deopotriva ofera lumii contemporane o minunata lectie de jertfire de sine, de slujire a semenilor si de sfintenie.

La batranete, sfantul si-a pierdut desavarsit vederea. Despre aceasta insa, el spunea: “Cel ce si-a inchinat viata Domnului nu poate fi niciodata orb fiindca Dumnezeu ii da lumina la fel cu cea de pe Tabor.”

Sfantul Luca al Crimeei va adormi in Domnul in data de 11 iunie 1961. Doctorul trupurilor si al sufletelor semenilor sai va fi canonizat in anul 1966, in ziua de 18 martie Sfintele lui Moaste fiind asezate in Catedrala Sfanta Treime, in localitatea Simferopol, in Ucraina. Bine mirositoare, sfintele lui Moaste savarsesc nenumarate minuni in trupul si sufletul celor bolnavi.

In Bucuresti moastele Sfantului Luca al Crimeei se afla la paraclisul Institutului National de Endocrinologie C.I. Parhon (langa Statuia Aviatorilor, in curte).

Sursa: http://www.crestinortodox.ro/sfinti/sfantul-luca-crimeei-arhiepiscopul-crimeea-120717.html

35 de ani de cand ea nu mai este alaturi de mine…

O viata de om traita fara ea… fara mama mea…

mama (poza cu mama mea, se poate vedea, dand click)

Printre lucrurile care ma dor cel mai tare este acela ca nu prea am amintiri legate de ea… Eram prea mica… Vag imi amintesc cum ma ducea la balet si imi era teama ca pleaca si ma lasa acolo… Sau cum mergea cu mine si sora mea la magazinul “Trei ursuleti” de langa Lipscani si ne cumpara de acolo hainute frumoase… Sau cum ne-a invatat sa spunem “Surioara draga, te rog sa ma ierti!”, atunci cand ne certam eu si Mariana…

Singurul lucru clar pe care mi-l amintesc este acela ca m-a invatat sa nu mint niciodata. Imi amintesc ca ma pedepsea pentru orice minciunica, invatandu-ma mereu ADEVARUL. Acesta este cel mai de pret dar pe care mi l-a lasat… Sper ca acest dar am reusit sa il transmit si eu mai departe copiilor mei…

Desi mi-a luat-o prea devreme pe mama, Dumnezeu parca s-a revansat, daruindu-mi-o pe DIANA MEA. Tot berbeaca, la fel ca mama… Tot buna si frumoasa, tot sincera si corecta… In plus, de o maturitate rar intalnita, parca anume inzestrata cu un astfel de dar, pentru a ma sfatui cu ea ca si cu o mama…

Sunt trista azi, ca si vremea de afara… Dar am o alinare totusi… aceea ca stiu sigur ca de acolo de Sus, mama mea m-a ocrotit si ma va ocroti mereu, ca un inger pazitor. Am simtit asta pentru prima data atunci cand am dat examen de admitere la facultate si mi-era o teama cumplita… Atunci mi-a aparut in vis mama, sub forma unui porumbel alb, care zbura alaturi de un alt porumbel alb - stiam in vis ca acelea sunt sufletele noastre - si mi-a transmis o stare de linsite si siguranta ca voi intra la facultate. De atunci, am simtit mereu ca nu ma lasa niciodata, oricat de greu mi-ar fi…

Te iubesc, mama!

Alina Florina Niculici s-a nascut la data de 09.08.1997, in satul Valea Lunga din judetul Dambovita, unde a copilarit si a crescut, devenind o frumoasa domnisoara, mandria parintilor ei…Viata familiei a fost linistita pana in noiembrie 2010, cand cumplita boala si-a aratat coltii si fetita a avut primele simtome: varsaturi, diplopie, inapetenta. RMN-ul efectuat la Spitalul “Bagdasar Arseni” a evidentiat o tumora de trunchi cerebral. Date fiind localizarea si dimensiunea tumorii, se decide transferul la IOB, unde, de la inceputul anului 2011 a alternat curele de citostatice cu radioterapia, in vederea diminuarii dimensiunii tumorii, ceea ce ar fi permis o interventie chirurgicala. Insa, tumora nu si-a modificat dimensiunea, procesul expansiv al acesteia ducand la instalarea hemiparezei stangi si a parezei faciale, cu agravarea starii clinice… Vazand ca starea fetitei se agraveaza, disperarea de a-si pierde copilul a pus stapanire pe parintii Alinei. Rugaciunile facute zi si noapte au facut ca Dumnezeu sa le ofere sansa ca fetita sa fie primita la clinica MEDICLIN ROBERT JANKER KLINIK din Germania unde sa poata fi supusa unui tratament performant radio-chimioterapeutic ca apoi sa poata fi operata…. Speranta parintilor de a-si salva fetita este acum umbrita de nevoia de bani….  DE UNDE 16.000 de euro?…  DE UNDE?….  Fiecare zi care trece inseamna degradarea ireversibila a starii clinice de sanatate a Alinei….

FACEM UN APEL DISPERAT, IN NUMELE ALINEI SI AL PARINTILOR EI, SA-I NTINDETI ACUM O MANA DE AJUTOR PENTRU A STARNGE SUMA DE 16.000 EURO.

ORICE AJUTOR CONTEAZA CACI TIMPUL NU MAI ARE RABDARE…AVETI POSIBILITATEA SA SALVATI VIATA ACESTEI TINERE SI VA RUGAM DIN SUFLET SA O FACETI ACUM, CAT SE MAI POATE.

Contul unde se pot face donatii este deschis la CEC BANK DAMBOVITA pe numele NICULICI MIHAELA TATIANA (mama fetitei):     

COD IBAN: RO63 CECE C001 9462 4411 7911                    

TEL 021.311.27.00

Sau sunati la numarul de teledon (obtinut cu sprijinul Asociatiei P.A.V.E.L.) pentru campania: 

“Ajutor copii!“ in perioada 6 octombrie 2011 – 6 ianuarie 2012
0900 900 086   – 6 euro/apel  (numar apelabil doar din reteaua Romtelecom)

Va multumim in numele Alinei si in numele parintilor ei.

Documentele medicale pot fi solicitate la Asociatia P.A.V.E.L. - tel/fax  021.311.27.00

Sursa: http://apeluriumanitare.wordpress.com/

Prima data am ajuns la Schitul Horia in ianuarie 2011 si am scris cateva cuvinte despre acest loc si despre staretul schitului aici.

De atunci, am mai fost de inca cel putin sapte ori, fie pentru problemele mele personale, fie aducand la Parintele Isaia diversi prieteni si prietene care aveau diferite probleme sufletesti sau trupesti. Fiecaruia dintre noi parintele ne-a dat sfaturi duhovnicesti si ne-a indicat citirea unor acatiste potrivite. Toti cei care au fost la schit mi-au spus ca s-au simtit foarte bine acolo si au plecat cu sufletul linistit si plin de speranta, iar problemele par ca incep sa li se rezolve incet-incet.

Mai mereu la usa parintelui asteapta zeci de oameni, unii veniti pentru prima data, altii care vin de ceva vreme si care revin pentru ca sfaturile primite le-au facut foarte bine. Daca stai sa asculti povestea fiecaruia, te infiori pe de o parte, iar pe de alta parte te bucuri ca problemele lor isi gasesc rezolvare aici. Aceste lucruri iti sporesc credinta si nadejdea in Dumnezeu.

In ciuda programului strict de manastire, in ciuda oboselii acumulate, Parintele Isaia este mereu deosebit de primitor si de rabdator. Un lucru care m-a uimit este faptul ca in fiecare duminica, dupa Sfanta Liturghie si dupa Sfantul Maslu - care urmeaza Sfintei Liturghii - parintele pofteste la masa pe toata lumea.

Maine, miercuri, 22 iunie 2011, este praznuit Sfantul Ierarh Grigorie Dacalu (Mitropolit al Tarii Romanesti), asadar este hram la Schitul Horia. Parintele Isaia ne-a poftit pe toti acolo, pentru a participa la slujbe, cu atat mai mult cu cat vor fi prezenti si cativa calugari din Sfantul Munte Athos. Cei ce au posibilitate si dorinta, sunt asteptati la ora 8 la schit.

Dumnezeu sa ne binecuvanteze!

Gemenutii nostri dragi, Elena si Nicolae, insotiti de mama lor, Niculina, si de sora lor in varsta de 11 ani, Maria, se afla din nou la Bucuresti la Centrul de recuperare neuro-psihomotorie pentru copii “Dr.Nicolae Robanescu”.

Dupa operatia la care au fost supusi in data de 9 mai 2011 la Chisinau, gemenutii se simt bine, iar spasticitatea de care sufereau s-a diminuat simtitor. Inca nu pot merge pe piciorusele lor si probabil ca va mai dura ceva vreme pana cand acest lucru va fi posibil, dar credinta lor in Dumnezeu este uimitoare.

Ieri m-au rugat sa merg cu ei la Manastirea Mihai Voda, unde le place tare mult. Am stat la slujba vecerniei si la Paraclisul Icoanei Maicii Domnului Indrumatoarea.

Vazand-o pe Niculina, cum se zbate zi de zi pentru a-i ingriji pe copilasi (singura, deoarece este divortata, iar tatal copiilor are interdictie de a-i vizita, fiind recalcitrant), cum trece prin fel de fel de incercari, o admir din ce in ce mai mult. Este persoana cea mai optimista si credincioasa pe care am cunoscut-o vreodata. Iar Dumnezeu, pentru ca o iubeste prea mult, o incearca pe masura (de multe ori am asemanat-o cu blandul si rabdatorul Iov).

Sa nu uitam ca nu au fost primiti la operatia programata in 28 februarie 2011, din cauza ca analizele copiilor au fost eronate (greseala facuta la Bucuresti, dar descoperita abia la Chisinau, pentru ca aici nu li s-a spus ca nu vor fi operati cu asemenea analize), dar nu i-a pasat nimanui si nimeni nu a platit drumul facut degeaba pana la Chisinau si emotiile cumplite ale Niculinei. Slava Domnului ca repetarea analizelor a demonstrat ca, de fapt, copilasii sunt sanatosi! Astfel, au putut fi operati in data de 9 mai 2011.

Ca si cand problemele zilnice pe care le are cu cresterea copiilor nu i-ar fi de ajuns, zilele acestea Niculina mai are de trecut prin niste emotii. Si-a facut la Ploiesti o analiza Papanicolau care i-a iesit destul de prost, iar acum ar vrea sa o repete cat timp sta la Bucuresti cu copiii. Are insa mare credinta in Dumnezeu ca si de data aceasta o va ajuta si va trece cu bine si peste aceasta incercare.

Pentru cresterea celor trei copii, Niculina are inca mare nevoie de ajutor financiar. Cine doreste, poate face donatii in urmatoarele conturi:

Banca Transilvania

RO 77 BTRL 01 00 12 01 S 04 088 XX (LEI)
RO 52 BTRL 01 00 42 01 S 04 088 XX (EURO)
Titular: Niculina Mandricel (mama copiilor)
Date de contact:
Sat Buda-Craciunesti, Nr. 59, comuna Cislau, judetul Buzau

Nr. de telefon:
0764 555 095; 0753 765 211; 0238 585 696

Voi imi faceti viata mai frumoasa… altfel spus… ma ajutati sa nu ma plictisesc niciodata. Si nici sa ma odihnesc… Cand zic ca am terminat treaba prin casa si am un pic de timp si pentru mine, pooooc! se aude cazand pe gresie policioara de la baie, imprastiindu-se in mii de cioburi! Sau cana de cacao cu lapte pe gresia din bucatarie! Sau veniti plini de noroi, lasand urme precum Hansel si Gretel, ca nu cumva sa uitati drumul inapoi din dormitor spre usa de la intrare!

La multi ani, baiatul meu drag! Tu ma faci sa ma simt mandra ca din cand in cand ma baga diriga ta in seama, sunandu-ma sa imi povesteasca noile tale ispravi de la scoala si mistocarelile la adresa colegilor! Tu ma faci foarte fericita cand gasesc tortellini gatite de manutele tale, alaturi de un munte de site, oale, tigai, ibrice murdare si pline de pasta de tomate pe care o consumi intr-un ritm ametitor! Tu ma faci sa tresar ori de cate ori urci scarile blocului, speriindu-ma ca un intreg regiment va aparea la usa noastra! Tu imi bucuri ochii, ori de cate ori intorc capul spre televizor, atunci cand il vad pe preferatul tau, “supravietuitorul” Bear Grylls, mancand gandaci si intestine de camile moarte.

La multi ani, fetita mea draga! Chiar daca esti majora acum , pentru mine tot un copil ai ramas, desi esti mai matura decat mine! Nu stii cat ma bucur ca ai crescut si imi porti pantofii, caci datorita tie si calcaturii tale strambe, reusesc sa imi reinnoiesc colectia de incaltaminte destul de des. Tu imi tii inima-n priza ori de cate ori iti suna telefonul mobil, caci nu ai auzit inca de melodii blande pentru mame stresate! Nici nu stii cat de fericita ma fac privirile tale ucigatoare atunci cand ma fatzai mai zgomotos prin casa la ora 11 a.m., pe cand somnul tau e mai dulce! Ma bucur ca nu stiu inca sa iti citesc si gandurile, ca cine stie ce mi-as auzi!

La multi ani, copiii mei dragi! Nici nu stiti ce bucurie ii faceti unei mame atat de “gospodine” ca mine atunci cand nu cadeti de acord asupra mancarii pe care sa vi-o gatesc! Caci unuia ii place la nebunie spanacul, iar celuilalt ii vine sa vomite de la el, unul vrea musaca, iar celalalt se stramba cand aude de ea si tot asa… Eu totusi va iubesc asa cum sunteti, dar mai ales pentru faptul ca totusi pizza si shaorma de la fast-food va place la amandoi!

La multi ani si tuturor copilasilor pe care ii cunosc si care, asemenea alor mei, fac viata mai frumoasa parintilor lor! Sa va bucurati de fiecare clipa a copilariei, dar aveti totusi un pic de mila fata de mamicile si taticii vostri!

La multi ani si voua, parinti de copii! Va doresc din toata inima ca, in ciuda grijilor si stresurilor, sa mai fiti din cand in cand si voi copii! Asta ca sa ii intelegeti mai bine pe prichindeii vostri si sa nu va mai enervati atat de repede pe ei cand fac vreo boacana!

Asta nu inseamna sa dam din nou in mintea copiilor, desi… nu mai e mult si cam asta ne asteapta!